JUMARI DE OUĂ

            Jumări simple

       3-4 ouă, 40 g unt sau untdelemn,  sare,  piper (facultativ ), o lingura de lapte sau smantană (facultativ). 

      Se sparg ouăle proaspete intr-o farfurie adincă, se bat bine cu furculiţa, 1-2 minute, pana cand compoziţia devine puţin spumoasă, adăugand un varf de linguriţă cu sare şi un varf de cuţit cu piper (facultativ). Tigaia se infiebintă inainte, Ie foc mijlociu (dar nu direct, pe flacără), 3-4 minute. Grăsimea  se pune numai cu un minut inainte de a pune ouăle, pentru a evita incălzirea pană la fumegare. Ouăle se lasă mai intai să se inchege bine la bază şi să se rumeneasca putin, după aceea, se amestecă eu furculiţa, pană cind se coagulează după gust.

      Se servesc cu diferite salate de legume, crude sau cu murături.

            Jumari cu branza

      3-4 ouă,50 g unt sau untdelemn, 100 g branză de burduf sau telemea rasă, sure, piper 

      In compoziţia de jumări simple se adaugă brinză; se bat bine ouăle, apoi se prăjesc eum s-a arătat mai inainte.

            Jumari cu cascaval

      3-4 oua, 50 g unt sau untdelemn, 100-150 g caşcaval, 100 ml lapte, 30 g faina

       Caşcavaiul se taie in felii de 1 cm grosime care se trec bine prin lapte, apoi prin făină; se repetă de 2-3 ori lapte-făină. Făina, prin prăjire, va forma o crustă care va impiedica lipirea caşcavalului de tigaie. Se infierbintă tigaia goală, 3-4 minute, apoi se adaugă grasimea si, după un minut, feliile de caşcaval. Se prăjesc, 2-3 minute pe fiecare parte, pină cand se rumenesc puţin şi se moaie. Se răstoarnă peste ele ouăie bătute; se lasă să se inchege bine dedesubt si să se rumeneaseă puţin (dacă caseavalul a absorbit tot untdelemnul, se mai adaugă 1-2 linguri cu untdelemn inainte de a pune ouăle) si nurnai după aceea se intorc (cu furculiţa) feliiie de caşcaval (dacă vrem să rămină intregi) sau se azmestecă impreună cu ouăle, pină cind acestea se coagulează după dorinţă.

            Jumări cu ciuperci

      3-4 ouă, 100 g ciuperci, o ceapă mică, 50g unt sau untdelemn, pătrunjel, sare, piper.

       Ceapa tocată mărunt se căleşte ½ minut in untdelemn, ca să-şi dezvolte aroma şi apoi se adaugă ciupercile bine spălate, tăiate in felii, un virf linguriţă cu sare şi un virf de cuţit cu piper. Se fierb inăbuşit cca 20 minute foc mic, pană cand scade complet apa ce o lasă şi se moaie (dacă este necesar, se, mai adaugă cate putină apă, ca să se moaie bine) şi se lasă, apoi, să se răcească. Ouăle se bat cu furculiţa intr-o farfurie adancă, se adaugă ciupercile, pătrunjelul tăiat mărunt, un virf de lingurită cu sare, si un vlrf de cutit cu piper (facultativ).

      Se prăjesc in tigaie cu restui de untdelemn, exact ca  si jurnările simple.

            Jumări cu creier

      3-4 ouă, o ceapă mică, 100-150 g creier (de porc sau de vitel), 50 g unt sau untdelemn, pătrunjel, sare, piper.

       Intr-o tigaie incălzită 3-4 minute, goală, la foc  mic (nu direct pe flacără), se pune tot untul sau untdelernnul, imediat se adaugă ceapa tăiată mărunt sau rasă fin, se căleşte 1/2 minut, apoi se aşază creierul tăiat in felii de 2 cm grosime. Se lasă să se infierbinte, fără să se amestece, pină cand se incheagă (ca să-şi menţină forma.), circa 5 minute, apei feiile se intorc pe partea cealaltă şi se lasă 5 minute. In acest timp, se pregătesc ouăle ca pentru jumări simple; se adaugă un varf de cuţit cu piper, un vaf de linguriţă eu sare şi pătrunjel tăiat mărunt şi se deşartă peste creier. Compozitia se lasă să se inechege şi să se rumenească puţin la bază. Bucătiie de creier se intorc, apoi, ca să se rurnenească şi pe această parte, sau se amestecă cu jumările (cu furculiţa).

            Jumări cu ficat

      3-4 oua,  100 g ficat, 50 g unt sau untdelemn, pătruniel, sare, piper.

      Ficatul de pasăre, vitel sau de porc se taie in betigaşe de 2-3 cm Iungime şi 1 cm  grosime care se vor prăji, 5-6 minute, in tigaia infierbintată, cu o lingură do untdelemn, amestecind ca să se pătrundă bine şi să se inmoaie. Se ia, apoi, tigaia de pe, foc, pană cind se pregătesc ouăle ca pentru jumări simple. Se adaugă neapărat un varf de cutit cu pipersi un varf de cuţit cu sare şi pătrurijelul tăiat mărunt; ficatul se pune în compozitia de ouă, fără să se mai bată. 0 tigaie de ciătite se infierbintă 3-4 minute, goală, se pune apoi restul de unt sau untdelemn şi, după un minut, se deşartă ouăle cu ficatul care se vor prăji, cum s-a arătat la jumări simple.

            Jumări cu slănină afumată

      3-4 ouă, 30-50 g slănină afumată, o lingură smantană (50 ml), facultativ.

      Slănina afurnată se taie in felioare foarte subţiri care se vor prăji in foc mic (nu direct pe flacără), pană cand vor căpăta culoarea aurie-deschis. Intre tirnp, se bat ouăle cu sau fără smantană, se toarnă imediat veste slănină  si se amestecă. Sare nu mai trebuie, slănina fiind sărată.

            Jumări cu carnat afumat

      3-4 ouă, 100 g carnat afumat, 3 linguri untdelemn (50 ml ), sare, piper.

      Carnatul, curăţat de membrană (intestin), se, taie   felioare subţiri de 1/2 cm. Se pune untdelemn in tigaiţă şi se aşază feliile de carnat una langă alta. Se prăjesc două minute pe fiecare parte, apoi se pun ouăle bătute bine cu furculiţa (se poate adauga şi o lingură de smantană in compoziţie). Se lasă mai intai să se infierbinte si să se coaguleze la bază, apoi se amestecă. Pentru a le da gust mai picant, se poate pune, numai cu un minut inainte de a adăuga ouăle, o linguriţă cu ceapă rasă fin.

            Jumări cu şuncă

      3-4 ouă, 100-150 g suncă, 30—,50 g unt sau 2-3 linguri untdelemn, un varf de lingurită sare, un varf de cutit piper.

      Sunca se taie in felioare de circa 3 cmn lungime şi 1 cm lăţime. Se bat ouăle cu sarea, piperul si, la dorinţă, cu o lingură de smantană. Se pune tigaia goală să se infierbinte 3-4 minute, apoi se adaugă untul sau untdelemnul şi, după un minut, se toarnă ouăle amestecate cu şunca. Se lasă să se coaguleze dedesubt şi să se rumenească puţin, apoi se amestecă, ca să se coaguleze după gust.

            Roşii umpunte cu jumări

      Se  aleg roşii mai mici, rotunde şi se spală bine; se taie fiecăreia cate un căpăcel in partea dinspre codiţa on aşa fel, incat să rămană intr-o parte, prins de roşie şi, apoi, se scoate miezul cu o lingurită. Cand sunt gata jumările, acestea se introduc imediat in roşii. Capacul se aşază puţin ridicat ca să se vadă umplutura.Optional se pot introduce si la cuptor pana la rumenirea rosiei.

      Se servesc  calde.

            Jumări pe aburi

      3-4 ouă, 30-40 g unt, un varf de linguriţă sare.

       Cine nu suportă ouăle prăjite, le poate pregăti pe aburi. Intr-un lighenaş smălţuit, se sparg ouăle intregi, se pun bucăţele de unt, un virf de linguriţă cu sare şi alte adaosuri, după preferinţă; şuncă tăiată in pătrătele, o lingură brinză telemea sau caşcaval ras, 2-3 sardele tăiate in bucătele, o linguriţă cu ceapă rasă fin, o lingură cu mazăre boabe (fiartă) etc. Lighenaşul se aşaza pe un vas cu apă clocotită, se bat cu teluI, pană cand se ingroaşă ca o cremă, insistand pe fundul vasului.

      Se servesc  imediat fierbinţi sau introduse in roşii.

PREPARATE DIN OUĂ

       Oul este un element de bază in alimentaţie, cu o mare valoare La noi in ţară, cele mai frecvent folosite sint ouăle de găină. Deoarece greutatea lor variază intre 35 şi 70 g, s-a luat ca medie pentru un ou nomal 60 g şi, in funcţie de acestă greutate, s-au calculat toate ingredientele; făină, zahăr etc., mai ales pentru dulciuri. Pentru mai multă exactitate, in cazul in care ouăle au diferenţe mari de mărime, acestea se vor cantări intregi (şi mari şi mici), toate deodată, cate sunt indicate in reţetă; totalul se imparte la numărul lor, ca să rezulte 60 g pentru un ou. Sunt şi reţete care nu ţin cont de mărimea ouălor, dar, In general, este bine să se umeze cu exactitate prescripţiiie din reţetă, pentru a asigura reuşita preparatului.

       La unele ouă, cand se separă gălbenuşul de albuş, rămane o cantitate apreciabilă de albuş lipită de coajă care contează la unde preparate, unde măsurile trebuie să fie exacte. Se va desprinde  şi  acest rest de albuş cu varful degetului; lipsa iui poate să compromită preparatul (v. „Găluşte pentru supă").

Ouăle trebure să fie proaspete. Un ou proaspăt are membrana gălbenusului intreagă, eind se separă de aJbuş. Fiecare ou se sparge deasupra unei farfurii, nu direct In preparat, pentru a evita riscul ca vreunul să fie alterat. Atenţre la separarea albuşului de gălbenuş, atunci elnd albuşul trebuie bătut spurnă; dacă albuşul are cea mai mică urmă de gălbenuş, spuma nu va mai fi tare. De asemenea, cInd vasui In care se bate sau prezăntă urme de grăsime, albuşul nu se va bate spumă tare. Pentru   albuşul spumă se va folosi numai zahăr tos, zahărul padră îl înmotiie. Pentru ca zahărul tos să se topească mai repede, se va adăuga odată cu el şi o lingură cu zeamă de iămîie sau cu rom. Romul umfiă rnai bine spuma si o menţine tare.

       La un ou de 60 g, gălbenuşul cantăreşte circa 22 g, albuşul, circa 32 g si coaja, circa 6 g. 

       Albuşurile, rămase de la alte preparate, se pot păstra ingheţate în congelator, in borcan bine inchis cu capac, sau in pungă de nailon, timp indelungat (10-12 luni), fără să-şi piardă proprietatea de a se bate spumă. La intrebuinţare, dacă nu s-a tinut cont de numărul lor, se cantăreşte albuşul  necesar, tăiat cu cuţitul (din borcan), după ce s-a desgheţat puţin (restul se conservă mai departe). Se calculează 32 g pentru un albuş.

              Oua moi

      Apa (care să cuprindă bine ouăle) puţin sărată se fierbe  in clocot (sarea intăreşte coaja). Vasul se trage puţin la o parte, ca apa să nu clocotească in momentul in care se introduc ouăle, altfel va piesni coaja (mai ales ouăle cu coaja subţire). Se fierb 3 minute, de cand incepe  apa să clocoteaseă  din nou.  Albusul va fi coagulat pe jumătate şi gălbenuşul moale. Ouăle se trec un minut prin apă rece, apoi se scurg imediat, ca să se curaţe mai uşor coaja. Se servesc  fierbinţi, in păhărele sau suporturi speciale, direct din coaja lor, sau se deşartă tot conţinutul lor in pahar, se, adaugă puţină sare şi o bucăţică de unt.

Dacă ouăle au coaja subţire, pentru a evita plesnirea acesteia, se pun la fiert in apă putin călduţă şi se pun la fiert in apa putin calduta si se lasa pe foc pana cand apa incepe sa dea in clocot ; atunci, se iau imediat de pe foc, se trec un minut în apă race şi se servesc fierbinţi, cum s-a arătat.

              Oua cleioase

       Se pun la fiert la fel ca si ouăle moi, dar se lasă apa să clocotească  incă 4 minute, după ce au inceput să fiarbă. Apoi, se terce, un minut, in apă rece. Albuşul va fi tare şi gălbenuşul cleios.

       Ouale eu coaja subtire se pun la fiert in apă rece sau călduţă şi se mai fierb 2 minute, dupa ce a inceput apa să clocotească; se trec, apoi, in apă rece, un minut .

              Ouă tari

       Se pun la fiert  in apă clocotită cu sare, cat să le acopere. Vasul se trage la o parte, ca apa să nu clocotească, in momentul  in care ouăle se introduc cu linguriţa. Se fierb 5-6 minute, după ce a inceput să clocoteaseă, din nou, apa; apoi, se trec, un minut, in apă rece. Sau se pot pune la fiert in apă rece şi se fierb  5 minute, după ce a inceput să clocotească apa şi apoi se trec in apă rece, un minut. Albuşul şi gălbenuşul vor fi tari.

              Oua la capac

       2 oua, o lingurita cu varf de unt (30g ), sare, piper.

       Intr-o tigăiţă mică se pune untul  si se lasă să se infierbante. Ouăle se sparg pe o farfurie si se lasă intregi să alunece, deodată, In tigaie, distanţind gălbenuşurile. Se, presară eu un praf de sare şi piper si se acoperă eu capacul. Se lasă 2-3 minute, ca să se coaguleze albuşul, iar gălbenuşul. să rămană moale. Se servese fierbinti, direct din tigăiţă; de aceea, se pregătesc separat pentru fiecare persoană.

              Ochiuri româneşti

       4 ouă,  30 g unt, pătrunjel, o linguriţă rasă de sare, 2 linguri oţet.

       Intr-o cratiţă de 2 l, se pune apa (mai mult de jumătate) să fiarbă impreună cu o linguriţă rasă de sare ,şi cu 2 linguri de oţet (20 ml), care au proprietate,a de a coagula mai repede albuşul. Se sparge fiecare ou, pe rand, intr-o ceaşcă, pentru a evita riscul ca vreunul să fie alterat. Cu ceaşca se dă drumul ma uşor oului să alunece chiar la suprafaţa apei. Cu fiecare ou se procedează la fel. Se fierbe fiecare numai 1-2 minute, pină cand se coagulează albuşul, gălbenuşul rămanind moale. Dacă se ţin mai mult in apă, clocotită, se intăreşte prea mult albuşul. Se pot fierbe pe rind, unul sau cite două, in vas mai mic. Se scot cu spurniera, scurse bine de apă. Se aşază pe o farfurie caldă, iar deasupra lor se pun bucăţele de unt  si pătrunjel tăiat mărunt. Se servesc imediat fierbinţi.

              Ochiuri romanesti in sos alb

       4 ouă, o lingurită cu varf  de făina (2.5 g), o linguriţa cu varf de unt(30 g ), 250 ml lapte, o lingura de cascaval ras (30 g), zeama de lamie, sare.

       Se prepară ochiuri româneşti, cum s-a arătat mai sus. Se aşază, unul lingă altul, Intr-un vas potrivit de mare si rezistent la foc. Se pregăteşte sosul alb . Sosul va fi ornogen, de consistenta unei  smantani. După ce a fiert cateva clocote, se ia de pe foc, se sărează si se acreşte cu citeva picături de zeamă de lămlaie, după gust. Sosul se toarnă peste toate ouăle din vas si se presară cu caşcaval. Se dau la cuptor cu 10 minute inainte de servire.

       Se servesc din vasul in care au fost puse, ca felul intai.

             Ochiuri romanesti cu smantana

       4 ouă, 200 ml smantana fina, 100 ml lapte, o lingurită cu virf de faină (30 g ), sare, piper, 30 g unt, 30 g cascaval ras sau branză telemea rasă.

       Făina se diluează cu laptele rece si smantina, se adaugă un virf de linguriţă cu sare şi, facultativ, un virf de cuţit cu piper. 

Se pregătesc ochiuri româneşti si se aşază intr-un vas rezistent la foc, cum s-a aratat mai sus. Se toarnă smantana peste ochiuri, se presară cu caşcavalul si se pun cateva bucăţele de unt deasupra. Se dau la cuptor, cu 10-15 minute inainte de servire, ca smintina să se lege cu făina ca un sos. 

              Ochiuri româneşti  în culb de parizer

       Patru felii de parizer de 4-5 mm grosime, 30g unt sau untdelemn, 4 oua.

       Pentru piure: 1/2 kg cartofi, 30 g unt, 2 linguri de lapte, 50 g caşcaval sau branză telemea.

       Feliile de parizer se prăjesc in unt sau untdelemn numai pe o parte, fără să ii se indepărteze membrana (intestinul); la caldură, aceasta se micşorează şi feliile se vor strange, ca nişte cuiburi. în fiecare cuib, se pune cate un ochi. Se pot servi ca atare, sau aşezate pe un soclu din piure de cartofi. Piureul se pune intr-un vas rezistent la foc uns puţin cu grăsime şi tapetat cu făină sau pesmet. In care să incapă cuiburile de parizer, unele langă altele. Se presară cu caşcavalul ras. Se dau la cuptor cu 6-7 minute inainte de servire.

             Ochiuri in cuib de cartofi

       4 ouă, 1/2 kg cartofi, 30 g unt sau untdelenzn, 2 linguri lapte, 50 g caşcal ras sau branză telemea rasă.

       Se prepară un piure de cartofi si se aşază intr-un vas de circa 2 l, rezistent la foc, uns cu grăsime si tapetat cu făină sau pesmet. Se imparte piureul in 4 sferturi, prin linii superficiale. Din fiecare sfert se modelează cite un cuib cu dosul unei linguri, muiată in unt topit (cuibul trebuie să fie atit de mare, incit să incapă în el un ou crud). Se sparge elte un ou in fiecare cuib. Se presară cu parmezan ras sau brinză telemea rasă şi cu citeva bucăţele de unt.

      Se dau Ia cuptor cu 10-15 minute inainte de servire.

              Oua la capac

       2 oua, o lingurita cu varf de unt (30g ), sare, piper.

       Intr-o tigăiţă mică se pune untul  si se lasă să se infierbante. Ouăle se sparg pe o farfurie si se lasă intregi să alunece, deodată, In tigaie, distanţind gălbenuşurile. Se, presară eu un praf de sare şi piper si se acoperă eu capacul. Se lasă 2-3 minute, ca să se coaguleze albuşul, iar gălbenuşul. să rămană moale. Se servese fierbinti, direct din tigăiţă; de aceea, se pregătesc separat pentru fiecare persoană.

            Ochiuri pe piure de spanac

        1/2kg spanac, 30 g unt sau untdelemn, 25 g făină, 150 ml lapte, 4 ouă, 30 g caşcaval ras sau brinză telemea rasă.

        Se prepară, un piure de spanac mai gros , se aşază intr-un vas rezistent la foc, uns cu grăsime si tapetat cu pesmet. Se sparg ouăle cu distanţe intre ele, ca in reteta precedentă. Peste ouă se presară ,caşcaval ras sau telemea rasă, sau o lingură de pesmet (prăjit un minut in 2 linguri de untdelemn). Odată cu caşcavalui sau brinza telemea, se pun şi eiteva bucăţele de unt. Vasul se bagă în cuptor, unde se ţine 10 minute, ca să se coaguleze ouăle.

       Se servesc fierbinţi.

              Ochiuri la tigaie

       Aceste ochiuri se prăjesc  in tigaie obisnuită, sau în tigaie speciaIă, prevăzută cu cuiburi anume pentru ochiuri. Pentru ca să reuşească, tigaia trebuie să fie abundent unsă şi untul sau untdelemnul bine infierbintat, dar fără să ajungă la fumegare. Se pune in fiecare cuib cite o linguriţă de untdelemn sau 15 g unt. Se infierbintă intai tigaia, fără grăsime, 4-5 minute,  apoi se pune grăsimea, care se va infierbanta intr-un minut de la tăgaia fierbinte.  Se sparge cate un ou în ceaşca şi i se dă drumul in fiecare lăcaş; se lasă să se coaguleze bine la bază şi să se rumenească 2-3 rninute, la foc mijlociu. Partea de deasupra albuşului rărnine mai moale, la fel şi gălbenuşul. Cine doreşte ,albuşul mai coaguiat, poate să ia, cu o linguriţă, grăsime fierbinte din ochiurilor şi s-o pună peste acesta. Cind ouăle sunt gata,  se sărează numai albusul, deoarece sarea pătează gălbenuşul.

       In lipsa unei tigăi speciale, ochiurile se pot pregăti in tigaie obişnuită, mai mică sau mai mare, după numărul ochiurilor (5-6 ochiuri intr-o tigaie de clătite). Se sparge fiecare ou pe o farfurioară, avind grijă să nu se spargă membrana gălbenuşului. Pe măsură ce se sparg, se aşază toate pe, o farfurie intinsă. In tigaia infierbintată, goală, se pun 50 g unt sau untdelemn, se lasă să se mai infierbinte un minut, incercand cu puţin albuş, pus eu furculiţa chiar in mijlocul tigăii; dacă acesta se rumeneşte repede, se pot pune ouăle.

Se dă drumul ouălor din farfurie să alunece toate odată în tigaie, se aranjează repede gălbenuşurile cu virful cuţitului, la distazte egaie, se lasă să se rumenească la bază (porţiunea unde aibusul se coagulează mai incet, se mişcă puţin cu varful cutitui, ca ,să ajungă căldura la el). Deasupra, albuşul rămane mai moale, la fel si gălbenusul. Se sărează numai albuşul.

       Cand se servesc, se taie albuşul care aparţine fiecărui gălbenuş, se ridică totul cu o spatulă şi se aşază pe fariuria caldă. Se servesc simple sau pe piure de spanac sau de urzici, cu  sos de măcriş, cu soteuri sau mancăruri de legume fără carne (cartoofi, doviecei, mazăre, fasole verde etc).

Wow !!! Iata cateva ingrediente alimentare care pot fi revoltatoare sau inspaimantatoare

       Cu toţii ştim că produsele pe care le mâncăm zilnic nu sunt tocmai sănătoase, iar primul gând care ne vine în minte se referă la binecunoscutele E-uri. Însă, acestea nu sunt cele mai periculoase ingrediente din alimente. Dacă încă nu v-aţi revenit din scandalul privind carnea de cal, ţineţi-vă bine! – veţi putea găsi foarte „frumos” arsenic în bere şi păr de şobolan în ciocolată, secreţii anale şi urină de castor.  Mai ales in ultimii ani, industria alimentara a degenerat foarte mult, unii producatori si comercianti fiind in stare sa scoata pe piata chiar si produse nocive, doar pentru a obtine profit. 

        Potrivit Listverse, iata cateva aspecte legate dealimente care pot fi revoltatoare sau inspaimantatoare. Unele ingrediente folosite iti pot taia brusc apetitul.

1. Pizza cu lichid seminal de  ton

        In multe tari, printre care se numara si Rusia sau Japonia, laptii (parti ale pestilor care contin lichid seminal) sunt consumati in restaurante in diverse forme. In Sicilia spre exemplu, lichidul seminal de la ton este folosit ca topping pentru pizza. In imaginea din stanga poate fi vazut shirako - un preparat japonez din lapti. 

2. Colorant cancerigen pe portocale

        Rosu citrus 2 este un colorant cancerigen, interzis in Statele Unite ale Americii, nu si in cazul     cultivatorilor de portocale insa. Acestia au voie sa il foloseasca pentru a da mai multa culoare fructelor si a le face astfel mai apetisante. 

3. Foarte multe fructe contin pesticide 

        Peste 90% din piersicile, nectarinele, merele si capsunele testate contineau pesticide, inclusiv dupa spalare sau decojire. 

4. Paine cu sulfat de amoniu 

        Multe dintre tipurile de paine contin sulfat de amoniu pentru a stimula marirea volumului aluatului, dar acesta este si ingrasamant, ignifug sau ingredient folosit la bombe.

5. Produs de la KFC/Taco Bell cu saliva si urina

        In 2008, un ofiter de politie si familia lui au castigat 40.000 de dolari in urma unui proces contra KFC/Taco Bell care le-a servit mancare "asortata" cu saliva si urina unui angajat. Fiul lor, care a consumat mancarea, a vomitat ore intregi apoi si a ajuns la spital. Angajatul respectiv nu a fost insa dat afara atunci, ci doar mai tarziu, dintr-un alt motiv. 

6. Produse cu putina grasime, dar multe calorii

        Un produs cu continut redus de grasime nu inseamna decat foarte rar ca are si putine calorii. In cele mai multe cazuri, daca grasimea este indepartata dintr-un produs, aceasta este inlocuita cu alte ingrediente bogate din punct de vedere caloric, in incercarea de a pastra savoarea neschimbata. 

7. Vin cu insecte

        Atunci cand strugurii sunt culesi automatizat pentru a fi transformati in vin, masinaria respectiva ii scutura de pe vita, dar acest lucru nu inseamna si ca toate insectele de pe acestea dispar miraculos. 

        In timp ce producatorii de lux au hale de sortare, in care se indeparteaza pana la 99% din particulele care sunt straine de struguri, multi producatori nu au asa ceva, ceea ce inseamna ca, in cazul vinului realizat de acestia, un procentaj de circa 1% din must (sau mai mult) este alcatuit din mici vietuitoare moarte. 

8. Pudra de oase in zahar

        Aproape sigur nu ai pune pudra de oase arse in cafeaua pe care vrei sa o bei, daca ti-ar zice cineva sa faci asta. Insa, daca folosesti zahar alb, cel mai probabil pui si aceasta pudra in cafea, fara sa stii. Pudra de oase este folosita pentru a albi zaharul inca din 1812. 

9. Vin cu gelatina si sange de taur

        Cand un producator de vin vrea ca bautura sa fie limpede, foarte clara, apeleaza la un proces care presupune adaugarea anumitor substante in vin. Iar printre acestea se numara un anume tip de gelatina - colagen de la sturioni, gelatina clasica - de la cartilajele si oasele animalelor, argila si sange de taur. 

10. Supa din carne de caine

        Bosingtang este o supa coreeana care se prepara din carne de caine, iar cainii folositi pentru aceasta fac parte dintr-o rasa speciala, numita Nureongi. Acestia nu sunt tinuti aproape niciodata ca si animale de companie si sunt crescuti in ferme speciale, la fel ca vacile sau oile. Oficial, acest preparat a fost interzis de guvernul coreean, dar se gaseste totusi in multe restaurante. Asa ca ai grija ce comenzi cand intri intr-un restaurant din strainatate! 

11. Glande anale de castor

        În cazul în care sunteţi fani ai îngheţatei de vanilie, căpşuni sau fructe de pădure, trebuie să ştiţi că tocmai aţi consumat secreţii anale şi urinare de castor.

        Castoreum-ul provine din organele masculine sau feminine ale castorului, fiind un aditiv alimentar aprobat de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din America; acest aditiv este cel mai des întâlnit în îngheţată şi este numit „aromă naturală”, fapt pentru care, probabil, nici nu îţi dai seama că ai consumat până acum aceste secreţii de castor.

Dieta cartofilor

         Cartofii conţin cantităţi importante de nutrienţi, vitamine din complexul B, vitamina C, fibre şi potasiu, fapt pentru care sunt folosiţi ca bază în alimentaţie.  

       Aşadar, dacă te-ai decis să începi dieta cu cartofi, poţi slăbi 3 kilograme pe săptămână. Dar nu te speria! În cadrul acestei diete nu vei fi obligată să mănânci numai cartofi. Poţi consuma şi carne de pui, peşte, iaurt şi brânză de vaci degresată, dar în cantităţi limitate. Pentru ca dieta să fie eficientă, ţine cont de următoarele sfaturi: fierbe cartofii în coajă, înlocuieşte sarea cu suc proaspăt de lămâie şi diverse plante aromatice, mentă, chimion, rozmarin, nucşoară şi usturoi, care şi ele te scapă de kilogramele în plus, şi bea doi litri de apă plată pe zi.

                    

             Meniul dietei cu cartofi pentru o săptămână

 

      Luni

 Micul dejun: o ceaşcă de ceai de plante sau o cafea fără zahăr, o felie de 25 de grame de brânză fără grăsime şi un cartof fiert

Prânz: un bol cu supă de cartofi şi o salată verde preparată cu o linguriţă de ulei de măsline, stropită cu suc proaspăt de lămâie

Cină: un ou fiert tare, doi cartofi fierţi şi o salată de castraveţi cu roşii, ulei de măsline şi suc proaspăt de lămâie

     Marţi

 Micul dejun: o ceaşcă de ceai de plante sau o cafea fără zahăr, un bol de piure de cartofi preparat cu puţin lapte degresat

Prânz: doi cartofi fierţi şi 175 de grame de peşte la grătar

Cină: un bol cu supă de cartofi

      Miercuri

 Micul dejun: o ceaşcă de ceai de plante sau o cafea fără zahăr, doi cartofi fierţi şi un pahar de iaurt natural degresat

Prânz: doi cartofi fierţi, un ou fiert tare şi o salată verde preparată cu o linguriţă de ulei de măsline şi câteva picături de suc proaspăt de lămâie

Cină: doi cartofi fierţi şi un pahar de iaurt natural degresat (125 grame)

      Joi

 Micul dejun: o ceaşcă de ceai de plante sau o cafea fără zahăr, doi cartofi fierţi sau copţi şi un ou fiert tare

Prânz: doi cartofi fierţi, 125 de grame de carne de pui fiartă şi o salată verde preparată cu o linguriţă de ulei de măsline şi suc proaspăt de lămâie

Cină: o salată de cartofi fierţi şi un pahar cu 125 de grame de iaurt natural fără grăsime

     Vineri

Micul dejun: o ceaşcă de ceai de plante sau o cafea fără zahăr, un cartof fiert sau copt şi o banană

Prânz: un bol cu mâncare de cartofi şi o salată de cudităţi cu o linguriţă de ulei de măsline şi suc praspăt de lămâie

Cină: doi cartofi la cuptor cu ciuperci

      Sâmbătă

 Micul dejun: o ceaşcă de ceai de plante sau o cafea fără zahăr, doi cartofi fierţi şi un pahar cu iaurt (125 grame) natural fără grăsime

Prânz: un bol cu salată de cartofi, 125 de grame de carne de pui fiartă, un pahar (125 de grame) cu iaurt natural fără grăsime şi o salată verde preparată cu o linguriţă de ulei de măsline şi suc proaspăt de lămâie

Cină: doi cartofi fierţi şi două linguri de brânză proaspătă de vaci fără grăsime

      Duminică

 Micul dejun: o ceaşcă de ceai de plante sau o cafea fără zahăr, un cartof fiert sau copt şi 25 de grame de brânză de vaci degresată

Prânz: doi cartofi fierţi cu 125 de grame de carne de pui la grătar sau 175 de grame de peşte la grătar şi o salată verde preparată cu o linguriţă de ulei de măsline şi suc proaspăt de lămâie

Cină: doi cartofi copţi şi un bol cu salată de legume

      Ai grijă cum prepari cartofii!

      100 de grame de cartofi fierţi sau copţi conţin numai 68 de calorii, foarte multă apă şi carbohidraţi care ne oferă energia zilnică de care avem nevoie. În cadrul acestei diete este foarte important modul de preparare a cartofilor. Când cartofii sunt preparaţi în coajă, fierţi sau copţi, nu îngraşă, iar vitaminele şi mineralele sunt perfect conservate. Amidonul se transformă în zaharuri lente, uşor asimilabile de către organism, cu condiţia ca prepararea lor să nu dureze mai mult de 25 de minute.