luni, 26 august 2013

Tort Pădurea Neagră



Ingrediente:

1 cutie de ciocolata neagra
1 lingurita colorant alimentar roșu
1 lingurita extract de vanilie pură
3 cesti smantana sau frisca
1/3 ceasca pudră (cofetărie) zahăr
1/4 ceasca  vișinată
1 container frisca glazură (crema de branza sau vanilie)
 + se poate umplere plăcintă cu cirese
Cirese (pentru ornat)
 ciocolata rasa demidulce


Mod de preparare:

Face tort de ciocolata, conform indicatiilor
de pe pachet, adăugând 1 lingurita colorant alimentar roșu și 1 linguriță extract de vanilie. Coace tort, conform instrucțiunilor, în doi 9-inch bucătărie tort strat. Când ați terminat de copt, se scoate din cuptor și se răcește tort complet pe un raft de sârmă. Când tort este răcit, înveliți fiecare strat în folie de plastic. Puneți straturile din frigider pentru aproximativ 1 oră.

Într-un castron mare de un mixer electric, bici împreună smantana si zaharul pudra. Bagati la frigider până la gata de utilizare.

Folosind un cutit ascutit, taie fiecare rundă tort răcit orizontal pentru a face patru straturi.

Primul strat: Puneti un strat pe o farfurie plată și perie cu 2 linguri brandy de cireșe. Umple o pungă de plastic cu vanilie sau frisca crema de branza glazură (la alegere) și conducta de un inel generos (cel puțin un (1) cires ridicat!) Pe marginea de primul strat de tort. Umple inelul expuse de tort cu o parte din umplutură plăcintă cu cireșe.

Doilea strat: Se pune al doilea strat pe partea de sus a primului strat. Se repetă procesul cu primul strat al doilea strat.

Treilea strat: Locul al treilea strat pe partea de sus a doilea strat. Se repetă procesul cu al doilea strat.

Stratul patra: locul al patrulea strat pe partea de sus de-al treilea strat. Frost întreaga tort cu crema de frisca proaspăt.


Se decoreaza partea de sus a tort cu (cireșe ales de umplere placinta), sau cireșe maraschino. Se presara așchii de top de ciocolată. Apăsați ușor așchii de ciocolată pe părțile laterale ale tort.

Bagati la frigider pentru cel puțin două ore înainte de servire. Se taie în timp ce bine refrigerate pentru cele mai bune rezultate.

Face un tort cu patru straturi.

Tort de nuci cu cafea si crema Mascarpone


Tort de nuci cu cafea si crema Mascarpone

1 cană de nuci (aproximativ 4 uncii), prajite, tocate
1 cană de zahăr, divizat
1 lingura praf de cafea instant
1 1/3 cani faina
2 lingurite praf de copt



1/2 lingurita de scortisoara
1/4 lingurita bicarbonat de sodiu
1/4 linguriță de sare
10 linguri (1 1/4 bete) unt nesărat, la temperatura camerei
3 oua mari
1 galbenus de ou mare
1/2 lingurita extract de vanilie
3/4 cana lapte batut

Crema de cafea, mascarpone
4 1/2 lingurite praf de cafea instant
1 lingură de apă
1 cană rece crema de grele biciuire
1/2 ceasca (4 oz) branza mascarpone *
1/2 cană de zahăr pudră
1/2 lingurita extract de vanilie

1 ceasca tocat fin de ciocolată amăruie (plus mea, opțional)
3/4 ceasca (aproximativ 3 uncii) nuci, prajite, tocate
1/4 lingurita de scortisoara
Vârf de cuțit de sare

* Cremă de brânză italiană, vândut la mai multe supermarket-uri și pe piețele italiene. pregătire

Pentru tort:
Raft poziția în centrul de cuptor și Incalziti la 350 ° F. Unt și făină două tort 9-inch cu diametrul de bucătărie cu 1 părți 1/2-inch-high. Amestecati 1/2 cană nuci, 1 lingura de zahar, si espresso în procesor până nuci sunt măcinate fin. Bateti faina, praful de copt, scortisoara, praf de copt, sare într-un bol mediu să se amestece. Folosind mixerul, bate untul intr-un bol mare, pana se omogenizeaza. Se adaugă treptat restul de zahăr (1 ceasca minus 1 lingura), până când bate pufos. Bate în ouă, o la un moment dat, apoi galbenus de ou. Adauga amestecul de sol nuc și vanilie, bate să se amestece. Reduceți viteza de mixer la cel mai mic și bate în ingredientele uscate în 3 completările alternativ cu lapte bătut în 2 adăugiri. Ori în restul de 1/2 cană nuci. Împărțiți aluat în mod egal între bucătărie preparate.

Straturi de tort se coace până tester introduce în centrul iese curat, aproximativ 26 de minute. Se răcește în vase de 5 minute, apoi se dovedesc pe rafturi și se răcească complet.

Pentru crema de cafea-mascarpone:
Se amestecă espresso si 1 lingura de apa intr-un bol mare până la cafea se dizolva. Adauga smantana, mascarpone, zahăr, vanilie și. Bate până umplere este gros și neted (nu overbeat sau de umplere se poate închega).

Locul 1 strat de tort pe platou, partea plată în sus. Spread jumătate de umplere peste tort. Se presara ciocolata tocata pe partea de sus de umplere. Locul al doilea strat, cu partea plată în jos, pe de umplere. Imprastiati umplutura rămas peste partea de sus. Nuci Mix, scorțișoară și sare. Se presara peste partea de sus a tort. Acoperiti cu cupola tort. Raciti cel puțin 1 oră și până la 1 zi.

Tort Maltesers

Ingrediente:

200g   zahăr brun
185ml   de lapte
Unt  125g topit
115g   de făină  
75g   faina
50g   pudră de cacao
3 oua  ușor batute
Unt  185g, suplimentar, la temperatura camerei
345g   amestec de zahăr pudră
95g   de lapte praf  
1 linguri de lapte in plus
Maltesers  465g

Ganache:

300 g ciocolata neagra, toca
ta fin
125ml   crema lapte ingrosata
30g unt

       Incalziti cuptorul la 160C. Ungeți o tavă 20cm tort rotund cu unt. Linia de bază și partea cu hartie de copt.
       Așezați zahar brun, lapte și unt într-un castron cu microunde-în condiții de siguranță. Gatiti în cuptorul cu microunde pe mare, amestecând la fiecare minut, timp de 4-5 minute sau până când untul se topeste si amestecul este buna.
       Folosiți un balon măturică pentru a se amesteca faina combinat și pudra de cacao în amestecul de unt. Bateti în ou. Se toarnă în tava pregatita. Coaceți pentru 55 de minute sau până când un băț introdus in centrul iese curat. Retrase din circuitul agricol în tigaie timp de 5 minute să se răcească înainte de transferul la un raft de sârmă să se răcească complet.
       Pentru a face Ganache, pune ciocolată, cremă și unt într-un castron cu microunde-în condiții de siguranță. Gatiti în cuptorul cu microunde pe mare, amestecând la fiecare minut, timp de 2-3 minute sau pana cand ciocolata se topeste si amestecul este bun.
       Utilizați un bătător electric pentru a bate untul suplimentar într-un castron până palid și cremos. Bate în zahăr pudră, lapte praf malț și lapte suplimentar până pufos. Bate la 1 1/2 linguri de ganache.
Setați ganache restul deoparte timp de 1 oră și 30 de minute sau pana se ingroasa, lucioasa și tartinabila.
       Între timp, utilizați un cuțit mare zimțată să taie tortul orizontal în patru straturi. Așezați baza prajitura pe un platou. Răspândit cu o treime din glazură. Continuați stratificare cu tort rămas și glazură, finisare cu tort. Se acoperă și se pune în frigider pentru 1 oră 30 minute să se calmeze.
       Intinde ganache uniform peste partea de sus și partea de tort. Se decoreaza cu Maltesers.

           Urmați aceste sugestii:       
       1) Înainte de a atașa Maltesers de tort, purtați mănuși de bumbac pentru a nu lăsa amprente pe ciocolata.
       2) Pentru a obține chiar rânduri atunci când decorarea, face mai întâi o bandă de Maltesers drept în jos de centrul de tort, apoi se adaugă în rânduri pe fiecare parte.

       3) Pentru a taie tortul, începe prin retezarea alături de banda de centru și să încerce să taie între rânduri acolo unde este posibil.

Torturile

      Tortul este o formă de pâine sau pâine, cum ar fi alimente. În formele sale moderne, acesta este de obicei un desert la cuptor dulce. În formele mai vechi sale, prăjituri au fost în mod normal paine prajita cu branza, și a avut în mod normal o formă de disc. A determina dacă un anumit produs alimentar ar trebui să fie clasificate ca pâine, prăjituri, produse de patiserie sau poate fi dificil.
      Tortul modern, în special prăjituri strat, conține în mod normal, o combinație de făină, zahăr, ouă, și unt sau ulei, cu unele soiuri care necesită, de asemenea, lichid (de obicei, lapte sau apă) și afanatori (precum drojdie sau praf de copt).
       Ingrediente aromate, cum ar fi piureuri de fructe, nuci, fructe uscate sau confiate, sau extrase sunt de multe ori adaugă și numeroase substituții pentru ingredientele primare sunt posibile. Torturile sunt adesea pline cu conserve de fructe sau sosurile de desert (cum ar fi crema de patiserie), cu gheață, cu unt sau alte icings, și decorate cu marțipan, conducte frontiere sau fructe confiate. 
      Tort este de multe ori desert la alegere pentru masa de la ceremonii, în special nunți, aniversări, și zile de naștere. Există rețete tort nenumărate, unele sunt pâine, cum ar fi, unele bogat și elaborată, și multe sunt vechi de secole. Deciziilor tort nu mai este o procedură complicată, în timp ce, la un moment muncă considerabilă a intrat în procesul tort (în special batere de spume de ou), echipamente de coacere și direcții au fost simplificate, astfel încât chiar și bucătarul cel mai amator poate coace un tort.


Articol principal: Faina
Făină tort special, cu un raport ridicat de amidon-a-gluten se face din grâu fin texturate, moale, low-proteine. Este puternic albite, și în comparație cu faina, faina tort tinde să reprezinte prăjituri cu o brichetă, textură mai puțin densă.  De aceea este frecvent specificată sau preferat în prăjituri menite să fie moale, lumină, și sau luminos alb, cum ar fi înger alimente tort. Cu toate acestea, în cazul în făină tort este numit pentru, un înlocuitor poate face prin inlocuirea un mic procent din toate-scop făină cu amidon de porumb sau de a scoate două linguri din fiecare ceasca de faina.  Unele retete specifica în mod explicit sau permite făină toate-scop, în special în cazul în care se dorește o textură fermă sau dens tort.

      Tort de decorare
      Un tort finit este adesea îmbunătățită prin acoperirea cu glazură, sau glazura, și topping-uri . Glazura se face de obicei din praf (glazură) de zahăr, uneori, un strat de grasime de un anumit fel, lapte sau smântână,  adesea, arome, cum ar fi extract de vanilie sau cacao.
      Unele decoratori utilizează o glazură de fondant laminate. Brutarii comerciale au tendința de a folosi untură de grăsime. Acest lucru face ca lumina glazură și tartinabile. Brutari acasă fie utilizat untura, unt, margarina sau o combinație a acestora. Stropește sunt piese de ferme mici de zahăr și uleiuri care sunt colorate cu colorant alimentar. În secolul al 20-lea, noi tort produse de decorare au devenit accesibile publicului. Acestea includ mai multe metode specializate stropește și chiar de a imprima fotografii și  transfera imaginea pe un tort.
      Unelte speciale sunt necesare pentru tort mai complexe decorare, cum ar fi saci de conducte sau seringi, și diverse sfaturi de conducte. Pentru a folosi un sac de conducte sau de seringă, un sfat de conducte este atașat la punga sau seringa cu ajutorul unui cuplaj. Geanta sau seringa este parțial umplut cu glazură, care este, uneori, de culoare. Folosind diferite sfaturi de conducte și diverse tehnici, un decorator tort pot face multe desene sau modele diferite. Sfaturi pentru decorare de bază includ stele deschis, închise stele, tweed, rotunde, floare picătură, frunze, multe, petale, și sfaturi de specialitate.
Marțipan (sau o versiune mai putin dulce, cunoscut sub numele de pastă de migdale), glazură de fondant (de asemenea, cunoscut sub numele de sugarpaste) și unt sunt folosite ca acoperire icings și pentru a crea decoratiuni. Florile de zahăr fir sunt o parte importantă din decor tort. Prăjituri pentru ocazii speciale, cum ar fi torturi de nunta, sunt prăjituri în mod tradițional bogat de fructe sau prăjituri ocazional.


      Cele care sunt acoperite cu marțipan și rece cu glazură regal sau zahăr praf. Ele sunt finisate cu frontiere prin conducte (făcut cu glazură regal), și împodobit cu un mesaj prin conducte, flori de zahăr cu fir, de mână format flori de fondante, marțipan fructe, flori prin conducte, sau fructe sau de flori, cum ar fi strugurii sau violete cristalizate.

miercuri, 24 iulie 2013

Salate cu pui

                                        Pui cu smantană şi hrean


          Un pui de cca 1 kg 1/2 kg zarzavat de supă (morcovi, pătrunjel, ţelină, ceapă), 1-2 linguri  cu varf de hrean ras fin (prin răzătoarea cu gauri mici), 400— 500 ml smantană groasă, proaspătă, o linguriţă mustar, 1/2 linguriţă, sare fină, pătrunjel tătat mărunt.
          Zarzavatul curăţat, tăiat in sferturi, se pune la fiert intr-un vas, in 2 l apă clocotită. Puiul bine curăţat se adaugă intreg in supa clocotită, ca să se coaguleze repede carnea la suprafată, formindu-se un strat intărit care nu va permite sucului cărnii să  se scurgă in supă (carnea nu va rămane seacă). Se pune şi linguriţă rasă cu sare sau o lingura de “Vegeta chiar de la inceput, ca să se adune spuma si se lasă să fiarbă la foc mic, circa o oră. Se incearcă dacă puiul daca este fiert, infigand furculiţa in piept; dacă aceasta intră cu uşurinţă, vasul se ia de pe foc puiul, se lasă să se răcească in supă. După aceea, toată carnea  se desprinde de pe oase şi se taie în cubulete sau se poate lasa in bucati mari(supa ,care a rămas se va folosi ca orice supă de carne). Smantana se amestecă cu hreanul: se dă gust mai picant eu muştar şi se adaugă sare fină, zeamă de lămaie şi o linguriţă cu zahăr, sau după gust. Se amestecă toate ingredientele apoi cu carnea.
          Salata se aşază pe un platou cu margine mai inaltă, se nivelează,  se presară eu pătrunjel tăiat mărtint şi se tine la rece 1-2 ore.
          Se serveste ca fel intai.



                                                  Pui cu maioneză


          Carnea se fierbe cu zarzavat cum s-a arătat in reţeta precedentă.
          Pentru maioneză: un gălbenuş fiert, un gălbenus crud, 300 ml untdelemn, 100 ml smantană, mustar, ceapă verde, o frunză de ţelină, mărar, zeamă de lămîie, sare.


          Se va folosi numai o parte din carne pentru salată cu maioneză, dacă nu sunt multe persoane la masă. Din restul puiului (picioare, aripi) se vor pregăti: pilaf sau ciulama, sau rasol cu un sos oarecare . Se poate pune la fiert, de la inceput, numai carnea necesară, picioarele lăsandu-le pentru friptură. Carnea fiartă se curăţă de pe oase, se taie in cubuleţe, zarzavatul, de asemenea, se mai adaugă 2 cartofi de mărime mijlocie fierţi, tăiaţi in cubuleţe si o lingură cu mazăre.
          Maioneza se prepară din cantităţile mentionate (v. „Maioneza"), se amestecă cu smantana, se adaugă sare, zeamă de lămaie si muştar, ca să aibă gust mai picant, iar pentru aromă, se pun: o frunză de telină sau pătrunjel —  tăiate fin şi puţină ceapă, rasă prin răzătoarea cu găuri mici; apoi, se adaugă carnea şi zarzavatul. Salata se aşază pe platoul de servit, se nivelează şi se ornează cu măsline tăiat in formă de stea si cu gogoşari etc.

INTRĂRI (FEL ÎNTÎ DE MANCARE) CARNE

                                                            Salată „boeuf"


          500-600 g zarzavat fiert în supa de carne (2-3 morcovi, 1— 2 bucăti pătrunjel, o telină mai mare care va da gust foarte bun, selatei, în plus 1-2 cartofi, 1-2 linguri cu varf mazăre (din conservă sau proaspătă), cca 200 g carne fiartă în supă (de vacă, viţel sau pasăre), 2-3 castraveciori acri (cca 200 g).

          Pentru maioneză: un gălbenus fiert, 2 gălbenuşuri crude, muştar (cca 2 linguriţe cu varf) lămaie (o lingură), sare (o lingurită rasă);frunze de pătrunjel, ţelină, iarhon, tăiate mărunt (o lingurită cu varf ceapă rasă fin (o linguriţă cu varf) sau din toate cite putin, după gust, 500-600 ml untdelemn.
          
          Carnea, zarzavatul si cartofii, fierte în supa de carne, după ce s-au răcit, se taie în cuburi foarte mici, adăugand şi mazărea. Morcovii se pot rade şi prin răzătoarea cu găuri mari, cand se prepară o cantitate mai mare de şalată, iar castraveţii se taie mărunt, sau mai degrabă serad prin răzătoarea cu găuri mici, separat şi se lasă se să scurgă de zeamă, presandu-i puţin cu mana.
          Maioneza se prepară din ingredientele menţionate mai sus (v. „Maioneză"). Se ia din maioneză 300-400 g si se amestecă cu castravetii; apoi, se potriveşte gustul eu sare fină (ca să nu se topească ulterior si să săreze prea tare) şi cu muştar si zeamă de lămiie (dacă mai este necesar), pentru gust mai picant. Frunzele pentru aromă se taie cat mai mărunt, ceapa se rade prin răzătoarea eu găuri mici si toate se amestecă cu maioneza si castraveţii, inainte de a pune zarzavatul, cu care se amestecă numai prin răsturnare, pentru ca acesta să nu se zdrobeaseă. Dacă se intrebuinţează zarzavat in cantitate mare, se pune in maioneză mai multă ca să-l lege după gust.

           Salata se aşază pe platou, se aranjează după forma acestuia, niveladu-se deasupra si pe margini cu lama unui cutit inoxidabil. Se ornează după fan-tezie: diferite flori din albuş fiert (petale de margarete), gogoşari si măsline tăiate in formă de stea, felii de lămlie cu marginea dintată etc. Se decorează cu maioneză, folosind cornetul din hartie, tăiat la varf in formă de stea (v. „Maioneza"). 


                                                       Salată rusească


           Se prepară, ca si salata boeuf, dar fără carne. Se aşază pe platou si se ornează eu măsline tăiate in formă de stea, raze roşii din gogoşari, sau se presară cu frunze de plante aromate (pătrunjel, tarhon, mărar), tăiate foarte mărunt. Pentru zile festive, salata se ornează cu ouă umplute (se lipesc cate două jumătăţi, ca să se formeze ouă intregi), infăşurate in felii subtiri de şuncă, formand rulouri, sau cu alte decoruri de ouă urnplute (v. „Ouă umplute"). 
           Se pot face şi cornete mici din felii de şuncă care se aşază circular pe salată cu varful cornetului spre mijlocul platoului (cu latura exterioară, a cornetului dedesubt, ca să nu se desfacă). In fiecare cornet se aşază cate un sfert de ou fiert tare care să iasă puţin din cornet si cu gălbenuşul in sus. In loc de ou, se poate  pune în fiecare cornet cate o felie de roşie sau de ardei gras, măsline etc., executand si alte decoruri din maioneză (cu cornetul). 

                                                       Salată poloneză

           Se prepară exact ca salata boeuf, insă cu carne de peste, fiartă sau prăjită şi, neapărat, cu sardele sau pastă de sardele; pentru a-i da un gust bun. 

PREPARATE CU CARNE

                                          PREPARATE CU CARNE
            VALOAREA ALIMENTARĂ  A CĂRNII ŞI TERNICA DE PREGĂTIRE

            Carnea este alimentul cu cea mai mare valoare biologică, alături de oua şi lapte cu toate derivatele lor, din care organismul isi asigură substanţele proteice: Acestea contribuie la constituirea celulelor din care sint formate creşterea organismeIor tinere, la refacerea ţesuturilor uzate cat si la buna desfăsurare a tuturor funcţiilor care intreţin viaţa. Carnea conţine si o serie de substanţe proteice care conferă gustul si arorna specifică fiecărui sortiment si care stimulează sucurile gastrice, ajutand astfel digestia.
Tehnica de pregătire a preparatelor cu carne se bazează pe două proprietăţi  ale  proteinelor :
    I.                   Se dizolvă in apă rece (procedeu aplicat la fierberea cărnurilor pentru supe, ciorbe, gelatine, piftie ete).
   II.                In apă fierbinte sau la orice sursă de căldură se coagulează imediat Ia suprafaţa cărnii, formind o crustă ce va opri scurgerea sucuIui din carne care  are o importantă valoare alimentară. În supe, ciorbe, sosuri, proteinele se recuperează (consurnindu-se odată cu ac,estea), dar se pierd prin ţinerea cărnii in apă rece ,ca să" se inlăture sangele (printr-o practică gresită) sau prin sărarea carnii cu mult inainte de-a fi pregătită (cand  sarea prin topirea ei extrage sucul din carne). Pentru aceleasi motive, carnea congelată nu se va dezglieţa in apă sau la căldură. Corect este să se dezgheţe la temperatura din frigider cu circa 24 ore inainte de pregătire, numai atat cat este necesar ca să se poată tăia după felul preparatului si să se pregătească imediat (inainte de a se dezgheţa complet) ca să nu se scurgă sucul.
            Carnea este bine să se transeze imediat ce se procură, după aceea să se pună in pungi de nailon pe categorii (pentru a nu necesita o nouă decongeIare ca să fie transată), cu eticheta respectivă si data.
            PăsăriIe proaspete sau congelate se tranşează după cum urmează. Picioarele se taie pe la incheieturile respective. La pasărea tanără (pui sub 600-700 g), piciorul şi pulpa se lasă intregi; dacă este mai mare, se desparte puIpa de picior, ca să se formeze două bucăţi. Aripile se taie la a doua articulaţie (varful aripei se pune la ciorbă); apoi, se taie articulaţia care o leagă de corpul păsării, trecand circular cu cutitul peste piept, ca să se taie si o bună bucată din acesta. Se va obţine, astel, o bucată echivalentă cu un picior. Pieptul se desprinde de coaste, pe la partea cartiIaginoasă care le uneşte.
            Pieptul   se taie in jumătate la păsările mici, iar la cele mari, in patru, pe lungime şi pe lăţime. Pieptul de curcan ingrăşat care are carnea mai fragedă se frige intreg şi apoi se taie in felii sau se prepară sub formă de şniţele. Pieptul de găină sau al altor păsări mature este mai indicat să se pregătească sub formă de tocătură, deoarece va rămine fibros si sec, oricat s-ar frige sau fierbe. Fiind fără grăsime (ca să nu fie tocătura seacă), acesta se toacă impreună cu toată pielea grasă de la gat şi de la spate, sau se amestecă eu carne de porc sau de vită mai grasă, sau chiar cu slănină (cca 1/4 din greutatea pieptului).
Pentru regimuri, grăsimea se poate inlocui cu untdelemn in care se infierbantă puţina ceapa. Pieptul de pui tanăr, boboc de raţă sau gască se poate prepara şi sub formă de şniţele.
            Pentru 2 persoane, un pui se poate tranşa in felul următor: piciorul şi pulpa pentru friptură; partea cu mai mult os, de la spate, cu gItul, capul, măruntaiele Pentru supe sau ciorbe de legume sau pentru supă de carne (de Ia păsările mai mari); pieptul tăiat in 2-4 bucăţi plus aripile pentru mancăruri cu legume, ghiveci, tocană cu ceapă, cu smantană ete. Carnea de miel, dacă acesta se procură intreg sau jumătate, trebuie tranşată astfel: piciorul din spate pană la rinichi pentru friptură; picioruI din faţă şi partea cu coastele pentru mancare cu spanac, stufat, tocană etc. 
            PieptuI se poate pregăti si umplut. Se taie toată bucata cu coastele de o parte şi de alta a coloanei vertebrale, prelungindu-se ca să cuprindă neapărat şi partea moaIe de la burtă, pană la piciorul din spate; coloana vertebrală va rămine pentru alt preparat. Se scot, apoi, coastele, făcand cate o mică incizie (tăietură) la extremitatea for (dinspre piept), unde se află cate un cartilaj ingust, pe mea fiecărei coaste. Se taie aceste cartilaje, ca să se elibereze toate capetele coastelor şi, apoi, plecand din acest punct, se taie pieliţa subţire care acopera coastele pe partea interioară (spre abdomen), pe toată lungimea lor, pană la coloana vertebrală, unde pieptul a fost deja tăiat inainte. Coastele, astfel eliberate, se ridică şi se dezlipesc de piept fără prea  mare greutate. Bucata de piept obţinută este formată din straturi de carne cu pieliţe care se vor despărţi cu uşurinţă cu mana şi cu ajutorul cuţitului, incepand din partea dinspre coloană (pe unde a fost tăiat pieptul la inceput), se obţine astfel o pungă pe tot intinsul bucăţii de carne; unde acesta s-a rupt, se coase cu aţă alba. Se coase, apoi, şi această deschizătură, lăsand liberă o porţiune de numai 10-12 cm, prin care se va introduce umplutura; după aceea, se va coase şi aceasta. Din măruntaie — ficat, inimă, plămini şi rinichi — se prepară umplutura ca şi pentru drob de miel.

            Din carnea de vacă sau porc se procură numai partea pe care dorim s-o pregătim; dacă se procură animalul intreg, carnea se tranşează de către măcelar.

PREGATIREA PRELIMINARA A LEGUMELOR

            PREGATIREA PRELIMINARA A LEGUMELOR
                  SPANACUL

      Toate legumele se fierb acoperite, in apă puţin.sărată, exceptand anumite regimuri fără sare, sau sărată după gust, cind se prepară impreună cu apa in ,care au fiert (supe, ciorbe, mincăruri).
      De la spanac se folosesc frunzele. Acestea se spală intr-un vas cu multă agitindu-se cu mana ca să se cureţe de nisip, pămant si larve. FrunzeIe se scot intotdeauna din apă, nu se scurge apa de pe ele, pentru a nu rămine impurităţi sub frunze. Se consideră bine spălate, cind in ultima apă, nu mai rămine nisip pe fundul vasului. Se rup apoi frunzele (fără codite), care se mai pot spăla intr-o apă pentru verificare. Spanacul se prepară  in diferite feluri: supă., mancare, budinci, piure etc. Are volum mare,  clar scădea foarte mult; dacă se va opări. Se pune să fiarbă direct în preparat (mancare, ciorbă),sau se opăreste 5 minute cu foarte puţină apa (100-200 ml) sau numai cu, apa reţinută  de frunze la  spălare (plus apa ce o va lăsa el) pentru a-i reduce mult volumul si, apoi, se adaugă in preparatul pentru care s-a pregătit; frunzele se lasa intregi (mineare de spanac) sau se trec prin maşina de tocat sau prin alt aparat tre presat (piure de spanac). Pentru unele preparate, spanacul ,se fierbe pană cand se moale bine, circa 20 minute, in foarte puţină apă sau cu apa rămasă pe frunze (plus sucul din el), apoi se strecoară (reţinindu-se apa pentru diferite ciorbe), pregătindu-se in continuare după prescriptiile din reţetă (spanac cu maioneză, clătite, budinci).
Pentru sarmale se aleg frunzele mari, bine spălate; se aşază in strecurătoare şi se toarnă apă clocotită peste ele, ca să-şi piardă din rigiditate.
       Spanacul fiert se poate conserva la congelator, in punguliţe de nailon.

             SALATA   VERDE (LAPTUCA)
      Se prezintă sub formă de căpăţîni. Nu se rup frunzele inainte de a spălată bine la un jet de apă se  ţine fiecare căpăţană in mană si se desface frunză cu frunză, pentru a controla dacă nu au rămas insecte sau larve care se găsesc din abundenţă. Dacă se rup_frunzele inainte de spălare, acestea se vor lipi intre ele si se vor spăla mai greu.  Căpăţanile mari si indesate se spală mai intli intr-un lighean cu multă apă, ţinindu-se cu frunzele in jos şi agitindu-se ca acestea să se desfacă mai bine (să iasă, toate impurităţile), avind grijă nu  se rupă. Şe schimbă astfel apa de 3-4  ori. După ultima apă se verifica deşfăcand fiecare frunză, la un jet de apă. Salata se consumă de obicei cand, este asociata cu legume fierte (salate). Se prepară şi sub  formă de ciorbe sau umplută.
      Salata verde se poate conserva, fiartă numai cu apa :reţinută pe,frunze după ultima spălare (dacă este multă apă, se scurge in mare parte) plus ,apa pe care o laşa la fiert. Se poate fierbe mai repede in oală sub presiune (fără a adăuga apă), la foc mic sau cu un grătar sub oală, circa 30 minute. După ce- s-a răcit, se imparte in pungi de nailon (care să nu curgă) in porţii pentru o singură masă, distribuind şi zeama rămasă, egal, in toate pungile. Pungile, se leagă cu sfoară şi se aşază in poziţie vertical in congelator. Se  pregăteşte ,exact ca şi vara, avand,acelaşi gust:

            URZICILE
      Se consumă numai primăvara (din martie pină in mai), cind sunt fragede. De la urzici, se foloseşte numai varful lujerilor (5-7 cm) cu toate frunzuliţele aferente. Se controlează amăminţit, ca să nu aibă fire de păr (de la animalele care le străbat), apoi se spală intr-un vas cu apă multă, agitindu-se cu o lingură de lemn, ca a se, desprindă nisipul fin lipit de ele. Se scot din apă cu strecurătoarea. şi se spală in 4-5 ape, pană cand in ultima apă nu mai răman urme de nisip. Şe ia, apoi, cate un mănunchi de urzici in mana acoperită cu o manuşă de caucitic sau cu o pungă de nailon, ca să nu urzice (cele, tinere urzică foarte putin) si se taie in felii. Urzicile işi vor micşora mult volumul la fiert; de aceea, se fierb in apă puţină, atunci cand aceasta nu se intrebuinţează pentru unele preparate (500 g-1 kg urzici se fierb în 500 ml apă clocotită cirea o oră, sau in oală sub presiune 30 minute in 300 ml apă).  Urzicile au multa celuloză, deci trebuie fierte mai mult. Cind se pregătesc sub formă de pilaf, orezul se stinge cu apa in care au fiert. In ciorbă se pun direct in apa clocotită cu care se pregătesc. Prima apă nu se aruncă, deoarece odată cu ea se aruncă substanţele minerale care s-au dizolyat in ea. Apa in care au fiert se poate adăuga la orice ciorbă, dacă nu se foloseşte la preparatul respectiv.
Urzicile bine fierte se pot conserva in pungi de nailon, la congelator, exact ca şi salata verde, folosindu-se pentru ciorbă, pilaf, piure, mincare.

            LOBODA
      Este o plantă de primăvară mai tarzie (aprilie-iunie) de la care se consumă toate frunzele si varfurile lujeruilor tineri (10-12 cm spre  varf). Loboda necultivată, care creşte prin locurile ingrăşate cu gumoi de grajd, este de culoare verde, cea cultivată in grădini este galbenă-oliv sau roşie. Se prepară sub formă de ciorbă, sau se adaugă la alte supe de zarzavat sau ciorbe pentru a le imbunătăţi compoziţia. Fierbe in circa 30 minute. Loboda fiartă se poate păstra pentru iarnă la congelator, in pungi de nailon, ca si salata.

            MĂCRISUL
      Creşte necultivat prin fineţe, din aprilie pină in iulie, iar cultivat pană toamna tarziu, cu condiţia ca să se rupă lujerii, dacă nu este nevoie de sămantă, inainte de-a se dezvolta prea mult. Frunzele se culeg, fără să se scoată rădăcina (este o plantă perenă); au gust acrişor .(conţin acid oxalic), de aceea preparatele cu măcriş nu mai trebuie acrite. Frunzelor li se, indepărtează codiţele (care sint fibroase); se cercetează fiecare frunză şi cele care răman se spală mai multe ape, ca si frunzele de spanac sau salată, pină nu mai rămane nisip,  apoi se iau in mănunchi şi se taie in felii late. Se pregătesc ciorbe şi sos numai din măcriş sau acesta se adaugă la alte ciorbe si sosuri pentru a le acri. Fierbe in circa 20 minute. Măcrişul fiert numai cu apa reţinută de frunze de la ultima spălare plus sucul lui propriu se amestecă pe foc pană ce se moaie, circa 10 minute. După ce se răceşte, se imparte in pungi de nailon, impreună cu zeama lăsată. Acestea, se leagă, se etichetează şi se pun in congelator. Măcrişul conservat işi păstrează toate proprietăţile.

            VARZA ALBA

      De la varză se intrebuinţează căpăţana, formată din frunzele ingroşate. Frunzele exterioare, dacă au urme de nisip sau pămant pe ele, se spală bine şi apoi se adaugă in preparat. Se foloseşte crudă sau murată, tăiată ca fideaua pentru salată sau cind se căleşte, la ciorbe şi multe alte preparate. Căpăţana de varză se taie mai intai în jumatate şi, apoi, ca fideaua cu cuţitul sau cu răzătoarea specială pentru varză. Pentru sarmale se aleg căpăţini mai afinate, cu frunze subţiri, care se vor foîosi opărite sau murate. Varza albă, proaspătă, fierbe in 30-40 minute, iar varza murată in 1 1/2-2 ore.

LEGUMELE

                                                LEGUMELE
                        VALOAREA NUTRITIVĂ A LEGUMELOR

      Legumele sunt alimente de origine vegetaIă care alcătuiesc "o sursă importantă de factori nutritivi, mai ales glucide, săruri minerale şi vitamine. Substanţele proteice sint în cantitate redusă si se găsesc, mai ales, 1n legumi-noasele uscate (fasoie, linte, mazăre, soia) şi in glutenul din cereale. Grăsimile se găsesc in plante oleaginoase: seminte de floarea-soarelui şi soia, in germeni de porumb etc.
      Este, deci, evidentă importanţa ce trebuie acordată legumelor (tuturor părţilor comestibile ale acestora) frunze, rădăcini, bulbi, fructe, senunţe ete., care trebuie să constituie cel puţin jurnătate, din alimentele ingerate zilnic, intrucat sunt printipalii furnizori de vitamine si substanţe minerale de care organismul uman are nevoie pentru funcţiiie vitale; astfel, se va crea un echilibru cu alimentele de origine animală care mai mare valoare biologică şi energetică.
      Pe cat posibil se vor consuma crude toate legumele care se pretează ia aceasta, pentru a nu diminua conţinutul lor in vitamine şi săruri minerale prin procedeele de pregătire. Pentru legumele care trebuie pregătite la cald, se vor aplica aceleaşi metode culinare ca şi pentru cărnuri, unele pretindu-se ia mai multe operaţii culinare.

      1) Fierberea în apa clocotita,

      Prin acest procedeu se pregătesc, toat,e legumele care se pretează pentru supe, ciorbe, mancăruri, garnituri şi alte preparate. Se fierb in apă puţin sărată, in vas obişnuit sau in oală sub presiune (legumele care conţin mai multă celuloză ca: fasolea boabe, ciupercile, fasolea verde, urzicile, varza creată etc.). in caz că legumele se intrebuinţează fierte şi strecurate (soteuri, salate cu maioneză, garnituri etc.), acestea se vor fierbe in foarte puţină apă clocotită, numai cit să le cuprindă, sau in mai puţină pentru frunzele verzi al caror volum scade mult la fiert. In apă vor trece multe elemente minerale, vitamine şi alte substante care dau aroma specifică fiecărei legume; deci, această apă se va adăuga la supe, ciorbe, mancăruri cu sos, pentru a nu se pierde substanteIe hrănitoare.

      2) Fierberea in aburi

      Acest procedeu se aplică numai legumelor care contin mai putină celuloză si fierb mai uşor, ca: dovlecei, vinete, conopidă; morcovi tineri, cartofi, spanac ete. Legumele curătate (v. „Pregătirea prelimivară a legumelor") şi apoi cantărite se aşază pe un grătar, in vase speciale pentru acest scop; sub grătar se află apa care prin fierbere se transformă in vapori. ln absenta acestor vase, se poate folosi chiar grătarul cu care este prevăzută oala sub presiune. Grătarul se aşază in oală, ridicat pe o farfurie de portelan sau din tablă smăltuită, sau crăticioară (aşezate cuu gura in jos). In oală se pun cca „300 ml apă (nu trebuie să depăşească grătarul) impreună cu o lingurită rasă de sare, apoi se aşază legumele pe grătar (cca 500-800 g gata curătate) ş.i se inchide oala cu capacul. Legumele se fierb 7-10 minute (după continutul lor in celuloză), calculand timpul de fierbere, din momentul cand incep să iasă primii vapori prin ventil. Conopida si dovleceii fierb in 6-7 minute. După ,ce s-a luat de pe foc, se deschide clama de la coada capacului si oala se răceşte imediat in apă rece (ca legumele să nu mai fiarbă in continuare). Capacul va cădea singur in oală, legumele se vor scoate si se vor pregăti după indicaitiile date in reţetă (soteuri, garnituri, salate etc.)

      3) Inăbuşirea legumelor la foc mic sau Ia cuptor: Varză călită acră sau dulce, morcovi, gulii, fasoie verde, urzici etc.

      4) Prăjirea la tigaie—natur, în pesmet, în cocă de clatite: vinete, ciuperci, doviecei, varză, cartofi etc.

      5) Voacerea la cuptor: Vinete, dovlecei, cartofi, sfeclă roşie, gutui etc.

      6) Coacerea la grătar: ciuperci, vinete, ardei; copţi.


      7).Coacerea la flacără: vinete,  ardei. 

PREPARATE RECI DIN OUA

            Ouă umplute
      5-6 ouă, 50 g unt, 100 ml smantană, pătrunjel tăiat fin, sare, piper, muştar.
      Ouăle se pun la fiert în apă rece cu puţină sare (cît să le acopere), deoa-rece cele cu coaja subtire pot să plesnească, cand se introduc in apă fierbinte, aşa că nu mai pot fi folosite pentru umplut. Se fierb 6-7 minute, după  ce apa a dat in clocot, ca să fie şi gălbenuşul tare. Se pun un minut in apă rece, apoi se deşartă apa. Dacă ouăle proaspete se ţin mai mult in apă rece, se lipeşte coaja de ele si nu se mai pot curăţa frumos. Ouăle se curate de coajă şi se taie fiecare in jumătate, pe lungime, cu o ruletă de bucătărie sau cu un cuţit riglat, ca marginea albuşului să fie dinţată.       
      Se trece cu cuţitul numai prin albuş şi, pe urmă, se scoate gălbenuşul  intreg. Din gălbenuşuri, plus diferite adaosuri, se va face umplutura. Un gălbenuş fiert se va păstra pentru prepararea maionezei, din care se va face sosul, sau se vor orna ,ouăle umplute. Celelalte gălbenuşuri se pun intr-un castron, se zdrobesc  foarte cu furculiţa inoxidabilă, se adaugă untul moale si se freacă pană cand compoziţia devine ca o pastă. 
      Se mai pun: smantană, un varf de linguriţă sare fină (să nu fie grunjuri, căci topindu-se ulterior, sărează prea tare), o linguriţă rasă de pătrunjei tăiat foarte fin şi o linguriţă cu muştar, după gust. Facultativ, se pot adăuga puţină ceapă rasă fin prin răzătoarea cu găuri mici  si un virf de cuţit cu pier si se amestecă bine. Cu această compoziţie se umplu jumătăţile de ouă, folosind lama unui cutit inoxidabil; sau compoziţia se poate pune intr-un cornet din panză deasă (nan.ghin — v. „Ecleruri") in varful caruia s-a introdus un şpriţ crestat, mai mic decat cel pentru ornat cu friscă. Capetele cornetului se adună in palmă, presand compozitia spre virf şi, printr-o singură apăsare, va ieşi compoziţia prin şpriţul crestat, ca o rozetă;  se vor modela, astfel, 3-4 rozete î.n flecare jumătate de albuş.  Rozetele  se ornează cu buline foarte mici, tăiate din măsline si gogoşari. Cu cornetul poate aranja numai compoziţia simplă şi  omogenă, arătată mai sus.
  In compoziţie se pot pune si alte ingredient  pentru a-i da diverse gusturi:
      I. 100 g suncă, tăîată in cubulete foarte mici si un castravete acru, ras prin răzătoarea cu găuri mici, apoi tocat cu cutitul (cat mai mărunt) şi scurs de zeanză.
      II

. Pastă de sardele (anchois) sau 3-4 sardele tocate, castravete acru, taiat marunt şi scurs de zeamă.
      III. Maioneză, in loc de smantană, sardele, castravete, după gust.
      IV. Ciuperci fierte sau călite ca ceapă, şuncă, limbă fiartă, tăiate mărunt.
      V. Ficat prăjit simplu sau cu ceapa, tăiat in cubuleţe sau pate de ficat.
      VI. Carne fiartă sau friptă, sardele, castravete, toate tăiate fin.

      Ouăle umplute cu cuţitul, nu cu cornetul, deci netede deasupra, se decorează cu albuş fiert tare, măsline, gogoşari din care se realizează diferite  ornamente. Din albuş se pot face petale mici de margarete, la mijloc cu puţin gălbenuş; măslinele se taie in formă de stea sau buline, gogoşarul, in formă de raze subţiri etc. Peste toate se ornează eu maioneză cu ajutorul cornetului din hartie  velină, cat varful tăiat in formă de stea (descris la maioneză).

            Ouă umplute, servite cu sos tartar
      Ouăle umplute se pot servi simple, numai ornate, sau cu sos tartar (v. „Maioneza") la care se adaugă ce-va mai mult muştar şi zeamă de Iămîie ca să fie mai picant, 100 ml smantană groasă, de bună calitate pentru circa 200 g maioneză şi 2-3 linguri cu apă rece sau vin, ca să se subţieze puţin compozitia (ca o smantană groasă). Pentru aromă, se pun tarhon sau hasmaţuchi, pătrunjel sau o mică frunză de ţelină, tăiate foarte mărunt şi apoi se sărează. Sosul se toarnă  in  platou (cu margini inalte, de 2 cm). In el se aşază ouăle umplute şi ornate. Sosul nu trebuie să depăşească niveful albuşului de ou.
      In sosul tartar se mai pot adăuga pentru a-i da un gust mai picant şi mai variat: sardele tătate mărunt sau pastă de sardele (anşoa) care şi sărează, o linguriţă cu ceapă rasă fin ,sau o lingură cu hrean ras, ciuperci fierte, 1-2 căţei de usturoi zdrobiţi bine, vin în loc de apă, iar pentru aromă, pătrunjel, mărar, tarhon, hasmaţuchi.
       Ouăle umplute se pot servi şi cu alte sosuri: olandez, maioneză, cu remoulade.
 
            Ouă tari cu sosuri maioneză
      Ouăte fierte tari, curătate de coajă, se taie in jumătăţi, pe grosime: şi se asază pe farfuria de servit cu partea bombată în sus. Peste ele se toarnă sos tartar sau alt sos menţionat la ouă umplute. Se presară cu pătrunjel  verde.

            Ochiuri româneşti  cu sosuri maioneză
      Se fac ochiuri româneşti, se scot  cu spurniera, scurse bine de apă si se asază pe farfuria de servit, unele langă altele. Deasupra se toarnă unui din sosurile maioneză, menţionate mai inainte. Se servesc reci.

            Ochiuri româneşti  în cuiburi de roşii
      Ochiurile rornăneşti   se aşază in jumătăţi de roşii, potrivit de mari (ca să incapă ochiurile), după ce li s-a scos miezul. Roşiile se ornează pe margine cu un cerc ondulat din maioneză, şpriţat cu cornetui de hirtie.

            Ochiuri româneşti în cuib de  salată verde
      Salata verde bine spălată, stoarsă de apă, se taie in felii, ca fideaua şi se asază pe un platou, in strat de 2 cm grosime, formand cuiburi bine conturate (cu feliile adunate, ca, să nu aparţină cuibului vecin, altfel vor impiedica la servire).                       Cuiburile trebuie să fie ceva mai mari decat ochiurile româneşti. Se aşază pe fiecare cuib cate, un ochi românesc rece. Unul din sosurile maioneză, menţionate mai inainte, se toarnă peste salată şi ochiuri, numai in momentul servirii, altfel uleiul şi sarea din maioneză vor imunia salata, sau se serveşte in sosieră  la masă.


            Ouă tari cu sos grecesc
      4 ouă, 50 ml untdelemn, 2-3 linguri aps, 1/2 linguriţă sare, un varf cuţit piper, o lingura zeama  de lamaie (15 ml).
      Ouăle fierte tari sau cleioase, curăţate de coajă, se taie in sferturi şi se aşază cu galbenuşuI in sus, in cerc, pe salatieră. Untdelemnul, sarea, apa şi zeama de Iămaie se amestecă şi cu acest sos se stropesc bine ouăle cat sunt calde. Se servesc reci.
      In sos se mai pot pune o linguriţă de muştar, pentru a-i da gust mai picant, sau 2-3 sardele bine mărunţite cu furculiţa, sau pasta de sardele (anşoa) care şi sărează (in acest caz, nu se mai pune sare).
      Ouăle se pot stropi şi cu mujdei, preparat din căţei de usturoi, tăiaţi in felii, presăraţi  cu linguriţă de sare şi zdrobiţi bine cu dosul unei linguri, peste care se adaugă 2-3 linguri cu apă, o lingură cu zearnă de lămile, cu untdelemn si un varf de cuţit cu piper.

            Ouă „Pălaria şarpelui"
       Ouăle se umplu după reţeta de la „Ouă umplute", insă se numesc  astfel  datorită ornamentului care imită ciuperca „plălăria şarpelui" (pălăria roşie cu buline albe). Sunt de efect la salata boeuf  si  la salata rusească. Se pot servi ca atare, cu sos tartar, sau cu alte sosuri, indicate la ouă umplute.
       Pentru acest preparat, se fierb ouăle tari, se curăţă de coajă şi se tale in jumătăţi, pe lungime. Jumătăţile se umplu cu una din compoziţiile indicate la „Ouă umplute", insă numai pană la arbuşului (nu bombate). Se impreuneaza cate două jumătăţi de albuşuri, pentru a forma un ou intreg care se va tăia puţin la bază. (ca să stea vertical). Se aleg roşii rotunde, de mărime fiecărei roşii si se taie cate un disc mic in partea codiţei, si se scobeşte miezul  (2 cm adancime, cat să incapă varful oului) şi se aşază deasupra imitind o palarie de ciuperca. Cand se pregătesc, ouăle pentru ornat cu salată eu maioneză, se scobeşte tot miezu din roşie şi aceasta se umple eu salată (lăsand liber numai  cat să intre virful oului, pe care se asază).
      Se pot realiza aceste ciuperci din ouă fierte tari, neumplute, aşezand,  la fel roşiile, pe varful lor. Iarna, roşiile se pot inlocui cu gososari roşii din conserve. Bulinele se fac din albuş de ou fiert tare, tăiat in felli subţiri, din care se vor decupa cu un tub de sticlă eu diametrui de 1 cm. Bulinele se lipese din Ioc in loc, pe pălărie (roşie, gogoşar) cu puţin unt sau maioneză.
      Ciupercile, astfel realizate, se aşază pe salată, din loc in loc, unele vertical, altele răsturnate, completand decorul de flori de camp; cu petale din albus fiert tare, sfecla roşie flartă, gălbenuş, gogoşari, măsline, ou frunze de pătrunjel ornand şi cu maioneza. Dacă se servesc eu sos maioneză, ciupercile se aşază unele vertical, altele presărandu-se deasupra cu pătrunjel sau marar tăiat mărunt.

            Cosulete din oua
      Ouale fierte tari se curaţă de coaja. Se taie albusul, chiar Ia jumatatea oului pe grosime, de o parte şi de alta, insă nu complet, Iăsand o fişie, la mijioc, de 2 cm lăţime, ca o toartă de coş. Se scoate cu grlja galbenuşul, din care se va prepara umplutura numai cu unt, smantana, mustar, piper si patrunjel taiat fin. Umplutura se pune in cornet din panza deasa in varful caruia s-a introdus un sprit crestat, mai mic decat cel pentru ornat cu  frisca. Prin simpla presare pe cornetul cu umplutura, va ieşi prin şpriţ cate o rozetă de fiecare parte a coşuletului. In mijlocui fiecărei rozete, se pune cate o bulină mică din gogoşar roşu.
      Se servesc  ca atare, sau cu sos maioneză, sau se folosesc ca ornament pentru salate.

       Coşuleţe din roşii

      Se aleg roşii potrivit de mari, ca să intre in ele cate o jumătate de ou fiert  tare. Roşia se taie in jumătate, pe grosime, si se scoate miezul cu Iinguriţa apoi se umple cu o salată oarecare:  salată boeu, rusească, de vinete, sau numai cu soteuri de zarzavat (mazăre, spanac, urzici, praz etc). Oul tăiat in jumătate, pe grosime, se aşază peste umplutură cu partea bombată în sus,şi peste el, chiar la mijloc se potriveşte o faşie subţire de 1 cm lătime, desprinsă din coala unei rosii, ca o toartă, ornandu-se albuşul cu buline mici din măsline lipite cu unt. Se introduce un cerc din ardei verde in locul unde se uneşte oul cu roşia, sau se face un cerc ondulat din maioneză cu cornetul de cand coşuletele se pregătesc pentru ornat salata.